Publicaţia susţine că România va îmbogăţi Europa cu un milion de noi cetăţeni, iar Uniunea nu poate decât să îşi respecte principiul de solidaritate, chiar dacă nu este de acord şi chiar dacă nu a fost informată în prealabil.
Financial Times (FT) reaminteşte că Moldova tocmai a avut un scrutin contestat, iar victoria comuniştilor la acesta a dat naştere la ciocniri violente. Preşedintele român Traian Băsescu “a răspuns oferind cetăţenie moldovenilor care vorbesc o variantă a limbii române şi care au tendinţa să fie de partea opoziţiei, într-o ţară cu o identitate naţională fragilă”, adaugă FT, citat de NewsIn.
Principiile europene obligă UE să fie solidară cu România, una dintre cele mai indisciplinate şi disfunţionale ţări membre, fie că este sau nu de acord, fie că a fost sau nu consultată. În acelaşi mod, Bruxelles-ul este adesea ostaticul guvernului cipriot în relaţiile cu Turcia sau al celui sloven în relaţiile cu Croaţia.
Statele membre pot să nu respecte regulile, în timp ce Uniunea nu are această libertate.
Cel puţin, comportamentul impulsiv al României nu reprezintă o revendicare teritorială, scrie FT. România nu contestă graniţele sau suveranitatea ţării vecine, ceea ce precede adesea un război, chiar dacă cedează unei tendinţe de transfer de populaţie pe criterii etnice pe care însăşi înfiinţarea Uniunii avea scopul de a o contracara. În pofida măsurilor ample de omogenizare etnică de după ororile celui de-al Doilea Război Mondial, estul Europei înseamnă în continuare o multitudine de popoare şi ar fi iresponsabil să fie încurajată fragmentarea, scrie cotidianul, amintind de războaiele din fosta Iugoslavia.
Însă adevărata problemă a UE este cum să se descurce cu vecinii pe care nu are de gând să îi integreze. Moldova face parte dintr-o zonă tampon de foste ţări sovietice divizate între est şi vest, alături de Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan. Evenimentele din Moldova nu anunţă lucruri bune pentru noua politică europeană de vecinătate, în acest caz Partaneriatul Estic. Proiectul riscă să cadă în derizoriu, dacă UE nu demonstrează că poate influenţa ceea ce se întâmplă în Moldova, ca să nu mai vorbim de România, conchide articolul.
În urma unui demers către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Coaliţia 2009 a verificat listele electorale a 10 secţii de votare din municipiul Chişinău, selectate în mod aleatoriu. În urma verificărilor efectuate la secţiile 234, 265, 192, 131, 111, 159, 113, 140, 59, 149, s-a constatat următoarele:
La toate cele zece secţii de votare selectate aleatoriu suma semnăturilor din lista electorală de bază, lista electoral suplimentară, şi a alegătorilor care au votat la locul aflării nu a coincis cu numărul de alegători care au participat la votare, indicat în procesele verbale de la secţiile respective: la secţia de votare nr. 234, aceasta diferenţa reprezintă 106; la secţia 159, diferenţa este de 107; iar la secţia 113 diferenţa este 78.
La 2 secţii din cele 10 selectate în mod aleatoriu, din listele electorale lipsesc câteva pagini: la secţia de votare nr. 234 lipsesc 6 pagini (pp. 64-69), iar la secţia de votate nr. 113 – 4 pagini (pp. 2-5).
La una din cele 10 secţii de votare lipseşte lista suplimentară, pe care, conform procesului verbal de la secţia respectivă, au votat 92 de alegători.
La 5 din cele 10 secţii de votare nu este menţionat numărul secţiei pe lista suplimentară a alegătorilor (secţiile nr. 59, 149, 140, 111, 131), iar la 2 secţii de votare nu este scris numărul secţiei pe lista alegătorilor la locul aflării (secţiile nr. 159 şi 131).
În concluzie, Coaliţai consideră că aceste încălcări şi nereguli, puse „în corelație cu cele 208 cazuri de întocmire greşită a proceselor verbale electorale pe întreg teritoriul ţării şi a neregulilor constatate în listele electorale selectate aleatoriu din raza circumscripţiei electorale Chişinău, ar putea pune în discuţie problema corectitudinii şi libertăţii de exprimare a votului la 5 aprilie 2009″.
“Deşi sediile centrale ale puterii au fost ocupate, nimeni, nu se ştie de ce, nu s-a grăbit să se proclame noul conducător al Moldovei. Mulţimea care a organizat “lovitura de stat” a părărsit marţi seara cele două clădiri. Astfel, revoluţia practic s-a şi terminat”. Poziţia este expusă într-o declaraţie a primului secretar al Comitetului Central al PC al URSS (cu sediul la Moscova) în legătură cu evenimentele de ultimă oră din Moldova. Comuniştii din fostul spaţiu sovietic mai susţin că „partidul lui Voronin are doar numele de comunist” şi că se pune la îndoială faptul că opoziţia din Moldova ar fi organizat protestele din 6-7 aprilie, chiar dacă aceasta a anunţat anterior că vor fi lansate proteste.
Deci ce a fost asta, se întrteabă comuniştii de la Moscova. “Mulţi analişti ruşi scriu despre o încercare de “revoluţie colorată”. Dar unde e susţinerea Vestului? Observatorii din vest au declarat imediat că alegerile au fost corecte, iar guvernele vestice au chemat imediat toate părţile să fie reţinute. Nu a fost în Moldova nici un fel de revoluţie colorată. Chiar dacă o forţă va organiza pe cineva să atace administraţiile prezidenţială şi parlamentară, atunci o vor faceo pentru a le cuceri şi a le menţine, nu pentru a le distruge şi a pleca.”
“Acum comuniştii pot să aleagă destul de calm următorul pas: sau alegeri repetate, în condiţia în care ratingul lor a crescut, iar al opoziţiei a scăzut, sau să obţină un vot care nu le ajunge, făcând unui deputat din opoziţie o propunere pe care acela nu o va putea refuza”, se mai spune în declaraţie
“Tinerii strigau “Jos comuniştii”, “Mai bine mort decât comunist”, dar săracii de ei nici nu presupun că afară de denumire, partidul lui Voronin nu are nimic în comun cu comunismul. Venind la putere, partidul comuniştilor a dus de fapt o politică deloc comunistă. În curând, fapt care nu este caracteristic pentru comuniştii adevăraţi, fiul preşedintelui Voronin a devenit cel mai bogat om din Moldova. Şi în politica externă comunişti şi-au lansat lozinca electorală “Construim împreună o Moldovă europeană!”.
Comuniştii ruşi consideră că în perspectivă, totuşi, opoziţia ar putea să aducă PCRM suficiente neplăceri. “În ultimii ani autoritatea PCRM în popor a scăzut simţitor — oamenii nu au simţit o îmbunătăţire a nivelului de viaţă. Iar Voronin în acest răstimp a tot făcut uz de pârghia rusească, mergând tot mai des la Moscova şi primind chiar o blagoslovire a Patruiarhului rus”, se spune în document.
“Există o parte din populaţie care vede că în România, în pofida crzei, nivelul de viaţă e de câteva ori mai ridicat. Iar unirea cu România le-ar oferi ocazia să ajungă în UE — şi e clar că separat Moldova nu va fi primită în comunitatea europeană. Nu trebuie ignorată opoziţia, iar ocazii de a vedea puterea ei ar putea să apară foarte curând — în cea mai săracă ţară din Europa sunt destule probleme. Dacă conducerea Moldovei va încerca şi mai departe să stea deodată în două luntri, cochetând cu Europa, s-ar putea ca data viitoare nici Rusia să nu poată ajuta cu nimic”, îşi încheie declaraţia S. Skvorţov.
Interviu cu DORIN CHIRTOACĂ, primarul general al municipiului Chișinău. Lucreţia Berzintu (L.B.): Domnule primar general, Dorin Chirtoacă, ați candidat la alegerile parlamentare din Republica Moldova din partea Partidului Liberal. În urma alegerilor din 5 aprilie 2009, după cum se știe, au câștigat comuniștii. Cum vedeți înfrângerea democrației?
Dorin Chirtoacă (D.C.): După părerea mea, alegerile au fost falsificate. Comuniștii n-aveau cum să obțină mai mult de 30 – 35, cel mult 40% din voturi, însă, în urma acțiunilor pe care le-au întreprins, incorect, și-au sporit numărul voturilor, lucrul pe care-l demonstrăm acum, prin probele pe care le administrăm, și sperăm să punem capăt acestui mod incorect de a desfășura alegerile din Republica Moldova.
L.B.: Cine, de fapt, a declanșat manifestarea de protest din Chișinău?
D.C.: Au fost manifestații spontane de protest, inițiate de tineri, tineri care s-au revoltat. Tot ceea ce s-a întâmplat la Chișinău în ziua alegerilor, dar și anterior, au fost blocade anticomuniste, și, din păcate, comuniștii au deturnat aceste proteste în acte de vandalism asupra Președinției și Parlamentului.
L.B.: În urma acestor acte de protest ale tinerilor, cum vedeți declarația președintelui Vladimir Voronin, precum că în spatele acestei manifestații s-ar afla România, apoi luarea de măsuri, precum închiderea granițelor, introducerea vizelor pentru români s.a.?
D.C.: Sunt declarații contrare democrației, sunt declarații contrare perspectivelor Republicii Moldova, sunt acuzații extrem de grave la adresa cetățenilor. Profesorii, directorii, au fost făcuți violatori de copii de către Voronin.
De asemenea acuzații complet neîntemeiate la adresa României, prin care, cei care au arborat drapelul României pe sediul Președinției și Parlamentului, au fost coordonați chiar de Serviciul de Pază și Protecție a Președinției, fapt confirmat după aceea chiar de Președinte, cu imagini video în acest sens. Cu alte cuvinte, tot ce s-a întâmplat negativ în acele zile, a fost coordonat, pregătit de către autoritățile comuniste; au deturnat manifestările pașnice de protest ale unor tineri, spre violențe, și au încercat după aceea să acuze, atât societatea cât și altele, care nu au nicio legătură cu realitatea. Din acest punct de vedere, declarațiile sunt incalificabile pentru Voronin și de gruparea din care face parte, urmând ca toate probele faptelor oribile care au avut loc, să fie prezentate organismelor internaționale, regimul comunist să fie izolat și respectiv torționat pentru aceasta. Sunt cazuri extrem de grave care au avut loc în această perioadă în Republica Moldova. Sunt două persoane decedate, zece persoane torturate și trei persoane bătute cu cruzime de către Poliție, mii de persoane urmărite de Poliție, mii de persoane speriate și intimidate.
L.S.: Ce a făcut opozoția, adică Dumneavoastră împreună cu ceilalți, pentru a se intra în normalitate cât de cât? La acuzațiile aduse României de către Voronin, aveți reacții din partea UE?
D.C.: Au fost primele reacții auzite ieri. Urmează să acumulăm și alte reacții, pentru a putea izola pe comuniști și a obține o poziție fermă din partea Europei în vederea normalizării situației, cum ați spus și dumneavoastră. Vor fi trași la răspundere cei care au dat ordin să fie bătuți în asemenea hal, tinerii din Republica Moldova.
B.L.: Despre declarațiile dinspre Moscova, cu referire la “vandalii de la Chișinău cu steaguri românești”, ce puteți spune?
D.C.: Din păcate, aici e un tandem între comuniști și Federația Rusă, lucrul care nu este straniu. Îl considerăm unul firesc, întrucât comuniștii s-au înrădăcinat în sistemul totalitar sovietic. Au păstrat aceste legături timp de 20 de ani și acum le valorifică în continuare.
L.B.: Este o influență negativă din partea celor din Transnistria? Nu vorbesc de români, ci de ceilalți…
D.C.: Acolo, de asemenea, e un regim totalitar susținut de Federația Rusă. Este o situație similară, dacă doriți.
L.B.: Cum vedeți evoluția evenimentelor în viitorul apropiat, legat de cele întâmplate în Republica Moldova?
D.C.: O poziție fermă a Uniunii Europene, a Statelor Unite, în vederea condamnării a ceea ce-au declanșat comuniștii la Chișinău, și, după aceea, o acțiune cu termen pentru democratizarea Republicii Moldova.
L.B.: Aveți un apel pentru lumea democrată, pentru toți basarabenii din toată lumea, cât și pentru ceilalți?
D.C.: Să facă lobby la nivelul tuturor, acelora care decid în lume, în vederea cunoașterii și conștientizării situației din Republica Moldova, a situației critice pe care o avem și obținerea unor poziții ferme și inechivoce a europenilor în această privință, și a americanilor, de asemenea, pentru a izola regimul comunist totalitar.
L.B.: Vă mulțumesc pentru acest dialog și vă doresc mult succes în lupta pentru libertatea cetățenilor din Republica Moldova!
Opozitia din Republica Moldova cere Uniunii Europene trimiterea unei misiuni internationale care sa faca o ancheta independenta asupra desfasurarii alegerilor de la 5 aprilie si a evenimentelor care au urmat. Anuntul a fost facut de Vlad Filat, presedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, la Radio Romania Actualitati.
Declaratia liderului opozitiei vine dupa ce Comisia Electorala din Republica Moldova a menţinut rezultatele controversatelor alegeri legislative din 5 aprilie, dupa renumararea voturilor.
Vlad Filat a adaugat ca a discutat pe aceasta tema cu seful Directiei pentru Democratie si Afaceri Politice a Consiliului Europei: “Discutia a fost axata in cea mai mare parte asupra situatiei celor care au fost retinuti ilegal, maltratati, cazul deceselor, care sunt cunoscute la ora actuala, in numar de trei. Din pacate vedem in continuare persoane disparute. Am insistat foarte mult ca investigarea sa fie una nu de forma, dar de continut si profunda. Si, sigur, am discutat foarte mult la capitolul frauda electorala in cadrul alegerilor din 5 aprilie. Am venit cu probele necesare.”
“Noi insistam in toate discutiile pe care le avem asupra necesitatii venirii la Chisinau a unei misiuni internationale pentru a face o ancheta independenta pentru a scoate adevarul la suprafata”, a adaugat Vlad Filat.
Si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, unul dintre liderii opozitiei moldovene, a avut o intalnire cu seful Directiei pentru Democratie si Afaceri Politice a Consiliului Europei, Jean-Louis Laurens.
“Au fost trei aspecte abordate: ziua alegerilor, manifestarile din ziua de 7 si violentele care au avut loc dupa data de 7, tratamentul inuman si degradant, tortura la care au fost supusi cetateni ai Republicii Moldova.Urmeaza sa intocmeasca un raport care probabil va fi prezentat Secretarului General al Consiliului Europei si abia dupa aceea vom vedea un punct de vedere”, a declarat Dorin Chirtoaca, pentru Radio Romania.
Liderii opozitiei din Republica Moldova au programata, miercuri, la Chisinau, o intalnire cu premierul ceh Mirek Topolanek, Cehia fiind tara ce asigura presedintia semestriala a Uniunii Europene.
Un tânăr de 23 de ani, s-a prezentat astăzi la noi la redacţie, împreună cu mama şi sora sa. Din noaptea zilei de marţi şi până aseară, tânărul a crezut că nu mai scapă cu viaţă din mâinile poliţiştilor. Băiatul îşi face studiile în Franţa şi a venit acasă să voteze. El spune că la manifestaţia de marţi a fost mai mult martor decât participant. Tânărul susţine că a fost urmărit pentru faptul că ajuta la traducere unui grup de jurnalişti suedezi. Ulterior, poliţiştii au fost foarte interesaţi să afle ce legătură are băiatul cu suedezii.
Guvernul Republicii Moldova a rechemat şapte ambasadori, printre care se numără şi cel în România, Lidia Guţu, care va fi trimisă la post în Bulgaria, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia online.
Doi dintre aceşti ambasadori au fost numiţi în alte ţări. Lidia Guţu, ambasadorul Republicii Moldova în România şi prin cumul ambasador în Muntenegru şi Serbia, cu reşedinţa la Bucureşti, a fost rechemată şi numită ambasador în Bulgaria.
Valeriu Bobuţac a fost rechemat din funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Ungaria. Natalia Gherman a fost rechemată din funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei, alături de Igor Corman, ambasadorul statului moldovean în Germania.
Iulian Grigoriţă a fost rechemat din funcţia de consul general al Republicii Moldova. De asemenea, Sergiu Stati, consilierul preşedintelui Republicii Moldova în probleme politice a fost numit în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Turcia.
“Consider că avem obligaţia să analizăm, împreună, situaţia din Republica Moldova. Nu am dorit să răspundem la atitudinile ostile de peste Prut în această săptămână, dar asta nu înseamnă că putem să tăcem la nesfârşit. România nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut”, a spus Traian Băsescu.
“România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în anul 1991 şi a fost primul stat care a stabilit relaţii diplomatice cu guvernul de la Chişinău, chiar dacă teritoriul Republicii Moldova a fost smuls din teritoriul României în trecut. Trebuie să se ştie că valorile europene pe care le împărtăşeşte astăzi România ar trebui să se regăsească şi la Chişinău. Nu vom accepta ca românii să fie acuzaţi în Republica Moldova doar pentru că sunt români, şi nu vom accepta să fim culpabilizaţi fără motiv. România a sprijinit şi sprijină necondiţionat Republica Moldova”, a explicat şeful statului.
Traian Băsescu: Violenţele de la Chişinău au fost provocate de cei care deţin acum puterea
Preşedintele Băsescu a spus că autorităţile de la Chişinău au permis accesul manifestanţilor în sediile instituţiilor statului şi că violenţele din Republica Moldova nu au servit protestatarilor sau opoziţiei politice, ci celor care le-au provocat şi le-au făcut posibile-cei care deţin puterea.
“Evenimentele de la Chişinău, unde autorităţile au permis accesul manifestanţilor în sediile principalelor instituţii ale statului, ridică semne importante de întrebare. Violenţele de acum o săptămână, inclusiv devastarea unor instituţii publice, nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei politice, ele au servit exclusiv celor care de fapt le-au provocat şi le-au făcut posibile, adică a celor care deţin acum puterea”, a declarat şeful statului, în faţa Parlamentului.
Băsescu a spus că responsabilitatea asigurării ordinii de drept revine conducerii de la Chişinău, dar că violenţa nu este o soluţie, impasul actual putând fi depăşit doar prin ajungerea la un acord asupra “redemarării procesului de democratizare”.
Traian Băsescu: Identitatea naţională a fost falsificată
“Identitatea naţională a fost falsificată, iar România a fost acuzată pe nedrept de expansionalism şi imperialism. Cu toate acestea ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale cu Republica Moldova”, a concluzionat preşedintele.
“În ultimele zile ni s-au adus acuzaţii nefondate inacceptabile şi ne-am confruntat cu atitudini fără precedent. Afirmaţiile autorităţilor din Republica Moldova arată rea-credinţă şi arată eşecul guvernării de peste Prut care vrea să împingă Republica Moldova înapoi în timp, spre comunism. Am fost acuzaţi că cetăţenii Republicii Moldova au plătit taxele guvernului român, dar România nu a luat bani de la cetăţenii de peste Prut, şi nu au plătit niciodată viză. Mai mult, România nu a luat contramăsuri şi a păstrat libera trecere a cetăţenilor moldoveni. Suntem totuşi îngrijoraţi de represaliile care s-au dus împotriva mass-mediei şi modul brutal în care s-a încercat stoparea evenimentelor. Cenzura şi utilizarea armelor împotriva cetăţenilor de-a lungul manifestaţiilor din ultimele zile constituie o crimă inacceptabilă, mai ales că au existat presiuni brutale faţă de cetăţenii români din Republica Moldova. În acest context, România are obligaţia să ceară o anchetă europeană faţă de abuzurile autorităţilor din Republica Moldova”, a spus Traian Băsescu.
Traian Băsescu susţine modificarea legii cetăţeniei pentru moldoveni
“Vom continua să oferim acces nediscriminatoriu tuturor tinerilor din Republica Moldova care vor dori să studieze în România şi am cerut de urgenţă Guvernului să modifice legea cetăţeniei, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova, care şi-au pierdut cetăţenia românească în mod abuziv să poată să revină în marea familie europeană, pentru că Republica Moldova nu mai poate fi izolată”, a explicat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, după negocierile de la Cotroceni, că autorităţile de la Chişinău au lansat acuzaţii nefondate şi l-a acuzat pe Voronin că vrea să ridice o “cortină de fier” peste Prut.
“Vreau să ştiţi că am avut foarte multă răbdare cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, iar a răspunde peste gard preşedintelui Voronin ar însemna să intrăm în jocul preşedintelui Republicii Moldova. Ştiu că Voronin are tendinţa de a ridica o cortină de fier faţă de România, dar nu cred că trebuie să răspundem la fel,pentru că România va avea un comportament european”, a explicat preşedintele.
Consiliul Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR) a cerut ieri repetarea alegerilor de la Chișinău, considerând ca procesul electoral a fost grav afectat.
ELDR işi exprimă profunda îngrijorare fata de faptul ca alegerile din 5 aprilie nu au respectat principii precum libertatea şi corectitudinea contestaţiilor, mai ales în privinţa validităţii listelor electorale, accesul în mass-media şi transparenta procesului de numărare a voturilor, se arata intr-o rezoluţie adoptata de aceasta formaţtiune. ELDR critica vehement cazurile în care se pare ca mai mulţi studenţi şi activişti ai opoziţiei au fost arestaţi si li s-a aplicat un tratament necorespunzator si solicita eliberarea imediata a acestora. In pofida faptului că Partidul Comunist a acceptat renumararea voturilor, ELDR nu are incredere ca rezultatul va reflecta dorinta populatiei pentru o guvernare deschisa si o dezvoltare economica a tarii in contextul european. ELDR solicita Comisiei Europene sa reconsidere chestiunea observarii alegerilor din tarile apartinand OSCE. De asemenea, Consiliul ELDR saluta faptul ca Grupul ALDE din Parlamentul European a supus aceasta chestiune atentiei PE si solicita repetarea alegerilor din Republica Moldova, sub o stricta supraveghere internationala.
Principiile europene obligă UE să fie solidară cu România, una dintre cele mai indisciplinate şi disfunţionale ţări membre, fie că este sau nu de acord, fie că a fost sau nu consultată. În acelaşi mod, Bruxelles-ul este adesea ostaticul guvernului cipriot în relaţiile cu Turcia sau al celui sloven în relaţiile cu Croaţia. 
La toate cele zece secţii de votare selectate aleatoriu suma semnăturilor din lista electorală de bază, lista electoral suplimentară, şi a alegătorilor care au votat la locul aflării nu a coincis cu numărul de alegători care au participat la votare, indicat în procesele verbale de la secţiile respective: la secţia de votare nr. 234, aceasta diferenţa reprezintă 106; la secţia 159, diferenţa este de 107; iar la secţia 113 diferenţa este 78.
Deci ce a fost asta, se întrteabă comuniştii de la Moscova. “Mulţi analişti ruşi scriu despre o încercare de “revoluţie colorată”. Dar unde e susţinerea Vestului? Observatorii din vest au declarat imediat că alegerile au fost corecte, iar guvernele vestice au chemat imediat toate părţile să fie reţinute. Nu a fost în Moldova nici un fel de revoluţie colorată. Chiar dacă o forţă va organiza pe cineva să atace administraţiile prezidenţială şi parlamentară, atunci o vor faceo pentru a le cuceri şi a le menţine, nu pentru a le distruge şi a pleca.”
“România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în anul 1991 şi a fost primul stat care a stabilit relaţii diplomatice cu guvernul de la Chişinău, chiar dacă teritoriul Republicii Moldova a fost smuls din teritoriul României în trecut. Trebuie să se ştie că valorile europene pe care le împărtăşeşte astăzi România ar trebui să se regăsească şi la Chişinău. Nu vom accepta ca românii să fie acuzaţi în Republica Moldova doar pentru că sunt români, şi nu vom accepta să fim culpabilizaţi fără motiv. România a sprijinit şi sprijină necondiţionat Republica Moldova”, a explicat şeful statului.
